búlcă (búlci), s. f. – Chiflă, franzelă. Pol. bułka (DAR). Rar, în Bucov. substantiv femininbulcă
BÚLCĂ, bulci, s. f. (Reg.) Franzelă, pâinișoară. – Ucr. bulka. substantiv femininbulcă
búlcă f., pl. ĭ (rut. búlka). Buc. Pînișoară. Mold. (burcă). Mălaĭ nic, turtă saŭ pîne de făină de grîŭ amestecată pe jumătate cu făină de popușoĭ îndulcită cu zahăr și coaptă în spuză pe frunză de hrean (în Fc. pălincă). V. geandră. substantiv femininbulcă
búlcă (reg.) s. f., g.-d. art. búlcii; pl. bulci substantiv femininbulcă
BÚLCĂ, bulci, s. f. (Reg.) Franzelă; chiflă. – Din ucr. bulka. substantiv femininbulcă
BÚLCĂ, bulci, s. f. (Regional) Franzelă, pîinișoară. substantiv femininbulcă
bulcă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | bulcă | bulca |
plural | bulci | bulcile | |
genitiv-dativ | singular | bulci | bulcii |
plural | bulci | bulcilor |