BUFÉT s.n. 1. Mobilă în care se păstrează vesela și tacâmurile. 2. Local în care se vând în general mâncăruri reci și băuturi care se servesc repede (fiind consumate uneori în picioare); loc unde se vând prăjituri, mâncăruri reci, sandvișuri etc. într-o instituție, într-un teatru etc. 3. Mâncăruri servite la un bufet (2). [Pl. -te, -turi. / < fr. buffet, it. buffetto] substantiv neutrubufet
BUFÉT s. n. 1. mobilă în care se păstrează vesela și tacâmurile. 2. local în care se vând mâncăruri reci și băuturi care se servesc repede (consumate uneori în picioare); loc unde se vând prăjituri, mâncăruri reci, sandvișuri într-o instituție, într-un teatru etc. 3. mâncăruri servite la un bufet (2). (< fr. buffet) substantiv neutrubufet
bufet, bufete s. n. burtă. substantiv neutrubufet
bufét s. n., pl. buféte substantiv neutrubufet
BUFÉT, bufete, s. n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se ține vesela. ♦ Bufet de orgă = mobilă de lemn sau de metal în care sunt montate tuburile unei orgi. 2. Local în care se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. ♦ Cameră sau masă unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. 3. Mâncăruri care se servesc la bufet (2). – Fr. buffet. substantiv neutrubufet
*bufét n., pl. e (fr. buffet). Dulap p. obĭecte de masă. În marile reuniunĭ, masă pe care-s puse vinurile, mîncările ș.a. La gărĭ, restaurant. substantiv neutrubufet
bufet n. 1. dulap de pus vase, argintărie, etc.; 2. (la baluri, etc.), masă cu mâncări, vinuri; 3. sală de mâncare (la gări). substantiv neutrubufet
BUFÉT, bufete, s. n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se țin vesela, tacâmurile etc. 2. Local mic sau loc special amenajat unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. 3. Mâncare (rece) și băutură servite la un bufet (2). – Din fr. buffet. substantiv neutrubufet
BUFÉT, bufete, s. n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie (de obicei cu geamuri) în care se păstrează farfuriile, paharele, ta cîmurile etc. Am luat o ceașcă din bufet. 2. Local în care se servesc mîncări (de obicei reci), aperitive, prăjituri, băuturi etc. Bufet de stat. ♦ (În localurile pentru spectacole, petreceri, întruniri etc.) Camera sau masa unde se servesc mîncări reci, prăjituri, băuturi, aperitive etc. Hai dar la bufet îndată să mai prindem la inimă, c-am înghețat de frig afară. ALECSANDRI, T. I 89. 3. Mîncările care se servesc la bufet (2). Bufet rece. substantiv neutrubufet
bufet lustruit expr. (intl.) persoană bine îmbrăcată. substantiv neutrubufetlustruit
a scoate ceașca / chiseaua din bufet expr. (er. d. femei) a-și da jos chiloții (pentru consumarea unui act sexual). substantiv neutruascoateceașca
bufet substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | bufet | bufetul |
plural | bufeturi | bufeturile | |
genitiv-dativ | singular | bufet | bufetului |
plural | bufeturi | bufetelor |