bucureșteán adj. m., s. m., pl. bucureșténi; adj. f. bucureșteánă, pl. bucureșténe adjectivbucureștean
BUCUREȘTEÁN, -Ă, bucureșteni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din municipiul București. 2. Adj. Care aparține municipiului București sau bucureștenilor (1), referitor la București ori la bucureșteni. – București (n. pr.) + suf. -ean. adjectivbucureștean
BUCUREȘTEÁN1, bucureșteni, s. m. Persoană care trăiește în București sau este originară din București. Fiindcă am poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean, iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună. CARAGIALE, O. II 176. adjectivbucureștean
BUCUREȘTEÁN2, -Ă, bucureșteni, -e, adj. Din București, originar din București. Teatrele bucureștene. adjectivbucureștean
bucureștean | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | bucureștean | bucureșteanul | bucureșteană | bucureșteana |
plural | bucureșteni | bucureștenii | bucureștene | bucureștenele | |
genitiv-dativ | singular | bucureștean | bucureșteanului | bucureștene | bucureștenei |
plural | bucureșteni | bucureștenilor | bucureștene | bucureștenelor |