reduceri si promotii 2018
Definitie bucățea - ce inseamna bucățea - Dex Online

bucățea definitie

BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Din bucată + suf. -ea. substantiv feminin bucățea

bucățeá (pop.) s. f., g.-d. art. bucățélei; pl. bucățéle, art. bucățélele substantiv feminin bucățea

BUCĂȚEÁ, bucățele, s. f. Bucățică. – Bucată + suf. -ea. substantiv feminin bucățea

BUCĂȚEÁ s. f. v. bucățică. substantiv feminin bucățea

BUCĂȚÍ, bucățesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a sfâșia în bucăți; a îmbucătăți. – Din bucată. verb tranzitiv bucăți

bucățí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bucățésc, imperf. 3 sg. bucățeá; conj. prez. 3 să bucățeáscă verb tranzitiv bucăți

bucățì v. a face bucăți. verb tranzitiv bucățì

BUCĂȚÍ, bucățesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A îmbucătăți. – Din bucată. verb tranzitiv bucăți

bucățesc v. tr. Fac bucățĭ, fragmentez. – În nord și bî-. verb tranzitiv bucățesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bucățea

bucățea   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bucățea bucățeaua
plural bucățele bucățelele
genitiv-dativ singular bucățele bucățelei
plural bucățele bucățelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z