buboi definitie

BUBÓI, buboaie, s. n. Furuncul, abces. – Din bubă + suf. -oi. substantiv neutru buboi

bubóĭ n., pl. oaĭe (d. bubă). Mare bubă purulentă și dureroasă. substantiv neutru buboĭ

bubói s. n., pl. buboáie substantiv neutru buboi

BUBÓI, buboaie, s. n. Augmentativ al lui bubă; abces, furuncul. – Bubă + suf. -oi. substantiv neutru buboi

BUBÓI, buboaie, s. n. Furuncul, abces. Pe ciolănoasele mîini mustesc buboaie ce crapă. TOMA, C. V. 399. substantiv neutru buboi

buboiu n. bubă mare, inflamatorie și dureroasă. substantiv neutru buboiu