buboi definitie

BUBÓI, buboaie, s. n. Furuncul, abces. – Din bubă + suf. -oi. substantiv neutru buboi

bubóĭ n., pl. oaĭe (d. bubă). Mare bubă purulentă și dureroasă. substantiv neutru buboĭ

bubói s. n., pl. buboáie substantiv neutru buboi

BUBÓI, buboaie, s. n. Augmentativ al lui bubă; abces, furuncul. – Bubă + suf. -oi. substantiv neutru buboi

BUBÓI, buboaie, s. n. Furuncul, abces. Pe ciolănoasele mîini mustesc buboaie ce crapă. TOMA, C. V. 399. substantiv neutru buboi

buboiu n. bubă mare, inflamatorie și dureroasă. substantiv neutru buboiu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului buboi

buboi   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buboi buboiul
plural buboaie buboaiele
genitiv-dativ singular buboi buboiului
plural buboaie buboaielor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z