reduceri si promotii 2018
Definitie brutal - ce inseamna brutal - Dex Online

brutal definitie

BRUTÁL, -Ă adj. Nedelicat, dur, violent în purtări; grosolan, necioplit. [Cf. it. brutale, fr. brutal]. adjectiv brutal

BRUTÁL, -Ă adj. (și adv.) nedelicat, dur, violent; grosolan. (< fr. brutal, lat. brutalis) adjectiv brutal

BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, adj. Lipsit de delicatețe, aspru; grosolan, necioplit. – Fr. brutal. adjectiv brutal

*brutál, -ă adj. (fr. brutal, d. mlat. brutalis). De ființă grosolană, de animal: instinct brutal. Fig. Grosolan, violent, feroce: procedură, forță brutală. Adv. Cu brutalitate. adjectiv brutal

brutál adj. m., pl. brutáli; f. brutálă, pl. brutále adjectiv brutal

brutal a. 1. ce ține de animal: poftă brutală; 2. grosolan și violent. ║ adv. cu brutalitate. adjectiv brutal

BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de delicatețe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit. ♦ Care este direct, fără menajamente. O sinceritate brutală. – Din fr. brutal. adjectiv brutal

BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, adj. Lipsit de delicatețe, aspru, dur; (despre oameni) necioplit, grosolan. [în țările capitaliste] moralul soldaților este scăzut, ca urmare a tratamentului brutal la care sînt supuși. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2562. Dar un crivăț năpustește viscolirea lui brutală. MACEDONSKI, O. I 30. Gheorghe s-a arătat a fi un om prea brutal și prea ursuz. CARAGIALE, O. I 284. adjectiv brutal

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului brutal

brutal   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular brutal brutalul bruta brutala
plural brutali brutalii brutale brutalele
genitiv-dativ singular brutal brutalului brutale brutalei
plural brutali brutalilor brutale brutalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z