bronhie definitie

credit rapid online ifn

BRÓNHIE s.f. Fiecare dintre cele două canale cartilaginoase în care se împarte traheea-arteră. [Gen. -iei. / < it. bronchi, cf. lat. bronchia, gr. bronchos – trahee]. substantiv femininbronhie

BRÓNHIE s. f. fiecare dintre cele două ramificații ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. (< lat. bronchia, gr. bronkhia) substantiv femininbronhie

credit rapid online ifn

BRÓNHIE, bronhii, s. f. Fiecare dintre cele două ramificații în care se bifurcă traheea arteră și care se prelungește în plămâni prin ramificații din ce în ce mai mici. – Fr. bronche (lat. lit. bronchia). substantiv femininbronhie

brónhie (ramificație a traheii) (-hi-e) s. f., art. brónhia (-hi-a), g.-d. art. brónhiei; pl. brónhii, art. brónhiile (-hi-i-) substantiv femininbronhie

bronhii f. pl. numele celor două conducte prin care aerul trece din traheea-arteră în plămâni. substantiv femininbronhii

BRÓNHIE, bronhii, s. f. Fiecare dintre cele două ramificații ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. – Din fr. bronche, lat. bronchia. substantiv femininbronhie

BRÓNHIE, bronhii, s. f. Fiecare dintre cele două tuburi cartilaginoase în care se bifurcă traheea arteră și care se prelungesc în plămîni, prin ramificații din ce în ce mai mici. – Proruntat: -hi-e. substantiv femininbronhie

*brónchie și brónhie f. (vgr. pl. brónhia, dim. d. brónhos, gîtlej). Anat. Fiecare din cele doŭă conducte pin care intră aeru’n plămînĭ. substantiv femininbronchie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibronhie

bronhie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bronhie bronhia
plural bronhii bronhiile
genitiv-dativ singular bronhii bronhiei
plural bronhii bronhiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z