brocat definitie

credit rapid online ifn

BROCÁT s.n. v. brocart. substantiv neutrubrocat

*brocát, -ă adj. (it. broccato, fr. brocart). Brodat cu matasă cu aur saŭ argint: rochie, pînză brocată. Brocat, s.n., pl. urĭ. Stofă brocată, frenghie, serasir, zarpa, șahmara orĭ cutnie. – Și -art și -ard (după fr.). substantiv neutrubrocat

credit rapid online ifn

brocat n. stofă de mătase țesută cu un amestec de diferite culori și cu aur sau argint, împodobită cu flori și figuri (= fr. brocart). substantiv neutrubrocat

BROCÁT s. n. v. brocart. substantiv neutrubrocat

BROCÁT s. n. v. brocart. substantiv neutrubrocat

BROCÁRT, (2) brocarturi, s. n. 1. Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură. [Var.: brocát s. n.] – Din fr. brocart. substantiv neutrubrocart

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibrocat

brocat  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular brocat brocatul
plural brocaturi brocaturile
genitiv-dativ singular brocat brocatului
plural brocaturi brocaturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z