breslaș definitie

credit rapid online ifn

BRESLÁȘ, breslași, s. m. 1. Membru al unei bresle (1). 2. (Înv. și reg.) Meseriaș; slujbaș. 3. (Înv.) Soldat făcând parte dintr-o breaslă (3). – Din breaslă + suf. -aș. substantiv masculinbreslaș

bresláș, -ă s. (d. breaslă). Cel ce face parte dintr’o breaslă. V. isnaf. substantiv masculinbreslaș

credit rapid online ifn

bresláș s. m., pl. bresláși substantiv masculinbreslaș

breslaș m. cel ce face parte dintr’o breaslă, meseriaș. substantiv masculinbreslaș

BRESLÁȘ, breslași, s. m. 1. Membru al unei bresle (1). 2. (Înv. și reg.) Meseriaș; p. ext. slujbaș. 3. (Înv.) Soldat care făcea parte dintr-o breaslă (4). – Breaslă + suf. -aș. substantiv masculinbreslaș

BRESLÁȘ, breslași, s. m. 1. Membru al unei bresle (1) Boierii și breslașii la curte se adună. ALECSANDRI, T. II 165. Cercetarea starostilor de isnafuri, dupre cum e obiceiul intre breslași? NEGRUZZI, S. I 305. Ni-i arsă inima De muncă și de năcaz.., De boieri și de ciocoi Și de breslașii de soi. ȘEZ. III 20. 2. (Învechit) Soldat aparțmînd trupei de soldați recru­tați dintre membrii breslelor și din rîndurile burgheziei. Cînd patria era în primejdie, se ridicau mazilii și bres­lașii. BĂLCESCU, O. I 121. 3. (Învechit) Meseriaș, profesionist, funcționar. substantiv masculinbreslaș

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibreslaș

breslaș   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular breslaș breslașul
plural breslași breslașii
genitiv-dativ singular breslaș breslașului
plural breslași breslașilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z