brebenea definitie

credit rapid online ifn

BREBENEÁ, brebenele, s. f. (Bot.) Brebenel. – Din breabăn + suf. -ea. substantiv femininbrebenea

brebenél m., pl. (cp. cu brăbănoc). O plantă ornamentală cu florĭ așezate’n formă de strugurĭ (corýdalis). Anemonă. Ghiocel. – Și brebeneá, f. pl. e și breabăn m., pl. brebenĭ. substantiv femininbrebenel

credit rapid online ifn

brebeneá s. f., art. brebeneáua, g.-d. art. brebenélei; pl. brebenéle, art. brebenélele substantiv femininbrebenea

BREBENEÁ, brebenele, s. f. (Bot.; reg.) Brebenel. – Breabăn + suf. -ea. substantiv femininbrebenea

BREBENEÁ, brebenele, s. f. Brebenel. Tremura ca brebenelele ciufulite de vînt. DELAVRANCEA, S. 253. substantiv femininbrebenea

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibrebenea

brebenea  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular brebenea brebeneaua
plural brebenele brebenelele
genitiv-dativ singular brebenele brebenelei
plural brebenele brebenelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z