reduceri si promotii 2018
Definitie brant - ce inseamna brant - Dex Online

brant definitie

brant n., pl. urĭ (pol. brant, germ. brad, aprindere, gangrenă). Vechĭ. Gangrenă: rana din care și brant aŭ fost (transcris brînt la Cost. 1, 337). V. obrinteală. substantiv neutru brant

BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – După germ. Brandsohle. substantiv neutru branț

branț n., pl. urĭ (ca și zbranț). Munt. est. Taban la gheată. substantiv neutru branț

1) tabán n., pl. e (turc. taban, talpă, pĭedestal; sîrb. taban, talpă). Căptușeala interioară a tălpiĭ, adaus care se pune la talpă prin îuntru [!] (numit și branț) cînd gheata e prea mare (V. potlog). Mold. Grindă în doŭă muchĭ (mucher) care se pune la talpa caseĭ. Prispă de lemn. Șirag de smochine: un taban de smochine. Plaz. substantiv neutru taban

branț s. n., pl. bránțuri substantiv neutru branț

BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – Cf. germ. Brandshohle. substantiv neutru branț

BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele de calitate inferioară care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. ♦ Bucată de carton sau de plută care se pune în pantofi, cînd aceștia sînt prea mari sau cînd au asperități în interior. substantiv neutru branț

brînt V. brant. temporar brînt

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului brant

brant   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular brant brantul
plural branturi branturile
genitiv-dativ singular brant brantului
plural branturi branturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z