BRADT s.n. Semifabricat obținut prin tocarea fină a cărnii proaspete de vită, folosit la prepararea salamurilor. [< fr. bradt]. substantiv neutrubradt
BRADT [BRAT] s. n. semifabricat obținut prin tocarea fină a cărnii proaspete de vită, la prepararea salamurilor. (< engl. bradt) substantiv neutrubradt
bradt (angl.) [pron. brat] s. n. substantiv neutrubradt
BRADT s. n. Semifabricat obținut prin tocarea fină a cărnii proaspete de vită, folosit la fabricarea salamurilor. [Pr.: brat] – Cuv. engl. substantiv neutrubradt
bradt substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | bradt | bradtul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | bradt | bradtului |
plural | — | — |