bosumfla definitie

credit rapid online ifn

bosumflá (bosúmflu, bosumflát), vb. – A se supăra, a se îmbufna, a strînge din buze. – Var. bozumfla, bosînfla, buzumfla. Prezența v. prov. boudenfla, prov. budenfi, și cat. botunflat, botinflat, indică existența unei compuneri romanice, întemeiată pe inflare (› rom. umfla) și pe *bottum (› rom. bot). Prin etimologie populară s-a făcut aproprierea de buz(e) umflate, cf. expresia a rămînea cu buzele umflate. După Moldovan 423, din tc. busul „sever, amenințător”, contaminat cu umfla. verbbosumfla

BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. Refl. A-și arăta supărarea printr-o înfățișare posomorâtă; a se îmbufna. – Din buză + umfla. verbbosumfla

credit rapid online ifn

bosúnflu (mă), a -á v. refl. (rudă cu pv. botenflat, unflat, cat. botinflat, bucălat, b. bota, mînie, care pare să vie d. lat. botus, dim. bótulus, cîrnaț, și inflatus, unflat. Forma rom. presupune un lat. bosus. Cp. și cu fr bouder, a fi bosunflat). Fam. Mă supăr, mă mîniĭ: copiiĭ se bosunflă lesne. Adj. (bosunflat). Îmbufnat, supărat. V. bosomelnic, ghimpos, posomorît, buzat. verbbosunflu

!bosumflá (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 se bosúmflă verbbosumfla

bozumflà v. a-și umfla buzele și a sufla tare de necaz, a se mânia (mai ales de copii). [Din buză și umfla]. verbbozumflà

BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. Refl. (Fam.) A-și manifesta supărarea încruntându-se și strângând buzele; a se îmbufna. – Et. nec. verbbosumfla

BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. Refl. A-și arăta supărarea sau nemulțumirea printr-o înfățișare poso­morită; a se îmbufna. Apoi, nu te bosumfla, femeie, îi spuse altul. PAS, L. I 125. Atunci de ce ne mai bosumflam pentru toate nimicurile? G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 260. Atunci n-am făcut nimica... s-a bosumflat Mînecuță. SADOVEANU, P. M. 13. – Variantă: bozumflá vb. I. verbbosumfla

A SE BOSUMFLA a face bot, a pune botul / ciuperca. verbasebosumfla

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluibosumfla

bosumfla  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)bosumfla bosumflare bosumflat bosumflând singular plural
bosumflând bosumflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bosumflu (să)bosumflu bosumflam bosumflai bosumflasem
a II-a (tu) bosumfli (să)bosumfli bosumflai bosumflași bosumflaseși
a III-a (el, ea) bosumflă (să)bosumflai bosumfla bosumflă bosumflase
plural I (noi) bosumflăm (să)bosumflăm bosumflam bosumflarăm bosumflaserăm
a II-a (voi) bosumflați (să)bosumflați bosumflați bosumflarăți bosumflaserăți
a III-a (ei, ele) bosumflă (să)bosumfle bosumflau bosumfla bosumflaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z