boscar definitie

boscár (boscári), s. m. – Prestidigitator, scamator. De la Bosco, prestidigitator italian (1793-1862), care a dat reprezentații la Iași prin 1826 (REW 1227; DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 220). După Migliorini, Dal nome propio al nome commune, Ginebra 1927, p. 192, și mai puțin probabil din numele francezului Boscard. – Der. boscărie, s. f. (scamatorie). substantiv masculinboscar

boscar, boscari s. m. escroc, pungaș. substantiv masculinboscar

BOSCÁR, boscari, s. m. (Reg.) Scamator. – Din Bosco (nume propriu) + suf. -ar. substantiv masculinboscar

boscár m. (d. Bosco, un Italian scamator care la 1826 a dat o reprezentațiune la Iași). Mold. Scamator, prestidigitator. substantiv masculinboscar

boscár (reg.) s. m., pl. boscári substantiv masculinboscar

boscar m. Mold. scamator: neam de neamu meu n’a fost boscar AL. substantiv masculinboscar

BOSCÁR, boscari, s. m. (Reg.) Scamator. – Bosco (n. pr.) + suf. -ar. substantiv masculinboscar

BOSCÁR, boscari, s. m. (Mai ales în Mold.) Scamator. Bun scamator ești. – Eu, cucoană ?... Ferească dumnezeu !... Neam de neamu meu n-o fost boscar! ALECSANDRI, T. 1296. substantiv masculinboscar