boroánă (boroáne), s. f. – Grapă, greblă. Mag. borona, sau rut., rus. borona (DAR). Cuvînt regional, mai puțin curent decît sinonimul său grapă. – Der. boroni, vb. (a grebla). substantiv femininboroană
boroánă și b-ónă (oa dift.) f., pl. e (rus. boroná, pol. brona, bg. braná, boroană, de unde și ung. borona. Bern. 1, 73). Est. Grapă cu colți de fer de sfărămat bulgăriĭ după arat. – Și borînă (Munt. Dobr.) și -únă. substantiv femininboroană
boroánă (reg.) s. f., g.-d. art. boroánei; pl. boroáne substantiv femininboroană
boroană f. Mold. grapă (mai ales cu colți de lemn): de-a curmezișul brazdei boroanele pornesc AL. [Rus. BORONA]. substantiv femininboroană
BOROÁNĂ, boroane, s. f. (Reg.) Grapă. – Din ucr. borona. substantiv femininboroană
BOROÁNĂ, boroane, s. f. Grapă cu dinți de fier sau de lemn. Semănătorii veseli spre fund înaintează De-a curmezișul brazdei boroanele pornesc. ALECSANDRI, P. A. 121. – Variante: borónă (PĂSCULESCU, L. P. 30), borúnă (PAMFILE, A. R. 58) s. f. substantiv femininboroană
boroană | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | boroană | boroana |
plural | boroane | boroanele | |
genitiv-dativ | singular | boroane | boroanei |
plural | boroane | boroanelor |