Alege sensul dorit: bonjur -substantiv masculin bonjur -substantiv neutru bonjur -temporar

bonjur definitie

credit rapid online ifn

BONJÚR interj. (Franțuzism) Bună ziua! [< fr. bonjour]. substantiv masculinbonjur

BONJÚR interj. bună ziua! (< fr. bonjour) substantiv masculinbonjur

credit rapid online ifn

bonjúr2 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjúri substantiv masculinbonjur

bonjúr1 interj. substantiv masculinbonjur

bonjúr3 (haină) (înv.) s. n., pl. bonjúruri substantiv masculinbonjur

bonjur n. 1. bună ziua (formulă de salutare): și îndată viind, unul îl cinstește cu bonjur PANN; 2. bonjurist: bonjurii cu lungi plete AL.; 3. haină croită după ultima modă: să pui un bonjur făcut după jurnal NEGR.; 4. numele muntenesc al ciupagului țărancei [= fr. bonjour]. substantiv masculinbonjur

BONJÚR interj., (2) bonjuri, s. m., (3) bonjururi, s. n. 1. Interj. Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. 2. S. m. (Înv.) Bonjurist. 3. S. n. (Înv.) Haină la modă la mijlocul sec. XIX. – Din fr. bonjour. substantiv masculinbonjur

BONJÚR interj. (Franțuzism) Bună ziua! [< fr. bonjour]. substantiv neutrubonjur

BONJÚR interj. bună ziua! (< fr. bonjour) substantiv neutrubonjur

BONJÚR1 interj. (Franțuzism) Bună ziua! – Fr. bonjour. substantiv neutrubonjur

bonjúr (bonjururi), s. n.1. Bună ziua; formulă care se folosește încă în saloane și în chip amical. – 2. (Înv.) Costum european. Fr. bonjour.Der. bonjurist, s. m. (în prima jumătate a sec. XIX, tînăr educat în Franța, cu idei reformiste, franțuzit). substantiv neutrubonjur

bonjur, s. n. sg. (intl.) buzunarul din spate al pantalonilor. substantiv neutrubonjur

bonjur n. 1. bună ziua (formulă de salutare): și îndată viind, unul îl cinstește cu bonjur PANN; 2. bonjurist: bonjurii cu lungi plete AL.; 3. haină croită după ultima modă: să pui un bonjur făcut după jurnal NEGR.; 4. numele muntenesc al ciupagului țărancei [= fr. bonjour]. substantiv neutrubonjur

BONJÚR interj., (2) bonjuri, s. m., (3) bonjururi, s. n. 1. Interj. Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. 2. S. m. (Înv.) Bonjurist. 3. S. n. (Înv.) Haină la modă la mijlocul sec. XIX. – Din fr. bonjour. substantiv neutrubonjur

BONJÚR2 s. n. (Învechit) Haină la modă pe la jumă­tatea secolului al XlX-lea (purtată de bonjuriști). În locul nădragilor acelor roși să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal, ca toată lumea bine educată. NEGRUZZI, S. III 58. substantiv neutrubonjur

BONJUR1 interj. (Franțuzism folosit din ce în ce mai rar) Bună ziua ! temporarbonjur

bonjur n. 1. bună ziua (formulă de salutare): și îndată viind, unul îl cinstește cu bonjur PANN; 2. bonjurist: bonjurii cu lungi plete AL.; 3. haină croită după ultima modă: să pui un bonjur făcut după jurnal NEGR.; 4. numele muntenesc al ciupagului țărancei [= fr. bonjour]. temporarbonjur

BONJÚR interj., (2) bonjuri, s. m., (3) bonjururi, s. n. 1. Interj. Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. 2. S. m. (Înv.) Bonjurist. 3. S. n. (Înv.) Haină la modă la mijlocul sec. XIX. – Din fr. bonjour. temporarbonjur

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibonjur

bonjur  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonjur bonjurul
plural bonjururi bonjururile
genitiv-dativ singular bonjur bonjurului
plural bonjururi bonjururilor
bonjur  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonjur bonjurul
plural bonjururi bonjururile
genitiv-dativ singular bonjur bonjurului
plural bonjururi bonjururilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z