reduceri si promotii 2018
Definitie bonitare - ce inseamna bonitare - Dex Online

bonitare definitie

BONITÁRE s.f. 1. Operație prin care se apreciază bonitatea unei zone forestiere. ♦ Aprecierea multilaterală a unui animal, a unei păsări în vederea selecției. 2. Bonitarea apelor = determinarea valorii economice a unui curs de apă, a unui heleșteu etc. [< bonitate, după germ. Bonitierung]. substantiv feminin bonitare

BONITÁRE s. f. sistem de apreciere a valorii economice a apelor, soiurilor, raselor de animale, plantelor și a calității semințelor etc., prin determinarea bonității. (după germ. Bonitierung) substantiv feminin bonitare

BONITÁRE s. f. (În expr.) Bonitarea apelor = determinarea valorii economice a unui eleșteu, a unui curs de apă etc. substantiv feminin bonitare

bonitáre s. f., g.-d. art. bonitắrii; pl. bonitắri substantiv feminin bonitare

BONITÁRE, bonitări, s. f. Determinare a valorii economice a unui ban pe baza unor criterii stabilite. ♦ Apreciere complexă a unui animal în vederea selecției. – Cf. bonitate. substantiv feminin bonitare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bonitare

bonitare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonitare bonitarea
plural bonitări bonitările
genitiv-dativ singular bonitări bonitării
plural bonitări bonitărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z