bonapartism definitie

BONAPARTÍSM s.n. Formă de dictatură instaurată în Franța foarte curând după victoria revoluției de la sfârșitul sec. XVIII, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. ♦ Regim politic înfăptuind puterea personală a împăratului. [< fr. bonapartisme]. substantiv neutru bonapartism

BONAPARTÍSM s. n. 1. formă a dictaturii marii burghezii, în Franța, după victoria revoluției de la sfârșitul sec. XVIII, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. ◊ atașament față de dinastia întemeiată de Napoleon. 2. formă de dictatură personală. (< fr. bonapartisme) substantiv neutru bonapartism

bonapartísm s. n. substantiv neutru bonapartism

BONAPARTÍSM s. n. 1. Sistem de guvernare în care puterea a fost deținută de dinastia fondată de Napoleon Bonaparte. 2. Atașament față de bonapartism (1) sau față de conducerea lui Napoleon Bonaparte. – Din fr. bonapartisme. substantiv neutru bonapartism

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bonapartism

bonapartism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonapartism bonapartismul
plural
genitiv-dativ singular bonapartism bonapartismului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z