boli definitie

credit rapid online ifn

a lăsa (pe cineva) în boli / în moara lui expr. (pop.) a lăsa (pe cineva) în pace. substantiv femininalăsa

boală f. vită (în graiul țărănesc): hais, boală. [Cf. bou]. substantiv femininboală

credit rapid online ifn

boálă (-óli), s. f.1. Maladie, afecțiune, beteșug. – 2. Calamitate, dezastru. – 3. Hoit, mortăciune; termen ofensiv care se folosește cu privire la animale, și uneori și la oameni. Sl. bolĭ „bolnav” (Miklosich, Slaw. Elem., 15), cf. sb. bol(a) „boală”, rus. bolĭ „durere”. Cf. boli și bolnav; bală. substantiv femininboală

BOÁLĂ, boli, s. f. 1. Tulburare a sănătății, datorită unor agenți din mediul interior sau exterior al organismului. ◊ (Pop.) Boala copiilor = epilepsie. Boală lungă (sau mare) = tifos. Boală seacă = tuberculoză. Boală de zahăr = diabet. ◊ Expr. A băga rufele în boală = a spăla rufele prost, de mântuială. A scoate rufele din boală = a spăla rufele bine după ce mai întâi au fost prost spălate. 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. 3, (Fam.) Poftă, dorință; capriciu; pasiune. ◊ Expr. A avea boală să... = a avea o dorință, o poftă chinuitoare de a face ceva. ♦ (Fam.) Ciudă, necaz; pornire, pică, invidie. [Pl. și: boale] – Slav (v. sl. bolĩ). substantiv femininboală

a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieți expr. 1. a speria tare; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. 2. a enerva, a înfuria. substantiv femininavârî

boálă f., pl. e și (est) bolĭ (vsl. bolĭ, bolnav; sîrb. bol, durere, rus. bolĭ, durere. V. bolesc, boleșniță, bolnav). Stricarea sănătățiĭ, starea ființeĭ orĭ planteĭ bolnave, ca atuncĭ cînd suferă de frigurĭ, holeră, oftică, dalac, mălură, tăcĭune ș.a. (V. epidemie, diateză). Fig Pasiune, manie: acest om are boala politiciĭ. Persoană nesuferită, cĭumă, scîrbă: cine-ĭ cĭuma asta? Epitet injurios cu care țăranu se adresează viteĭ: hăĭs, boală! A băga în boală saŭ în boale, a îngrozi, a emoționa grozav. A băga rufele’n boală, a le murdări spălîndu-le răŭ. Boala copiilor, epilepsie. Boală cînească, socote, unflarea pînteceluĭ la copiĭ cînd îi înțarcă și mănîncă fără să se sature. Boală uscată, consumare, stingere, marazm. substantiv femininboală

boală f. 1. dărăpănarea sănătății: boala copiilor, epilepsie; boală câinească, umflarea pântecelui la copiii de țâță; boală uscată, consumpțiune; 2. stricăciune (la plante). [Slav. BOLĬ]. substantiv femininboală

BOÁLĂ, boli, s. f. 1. (La om și la animale) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecțiune, beteșug. ◊ Boala somnului = boală infecțioasă gravă transmisibilă prin înțepătura muștei țețe. Boala papagalilor = psitacoză. ◊ (Pop.) Boala copiilor = epilepsie. Boală lungă (sau mare) = febră tifoidă. Boală seacă = tuberculoză pulmonară. Boală de zahăr = diabet. ◊ Expr. A băga pe cineva în (toate) boale(le) = a supăra, a irita, a enerva pe cineva, a face pe cineva să sufere din punct de vedere moral, a-l face să se simtă prost. ♦ (La plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. 3. (Fam.) Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). ◊ Expr. A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva. [Pl. și: boale] Din sl. bolĭ. substantiv femininboală

BOÁLĂ, boli și boale, s. f. 1. Tulburare a activității normale a organismului sub influență unor agenți din mediul interior sau exterior; tulburare a sănătății. Boală de inimă. Boli epidemice.Și-l grijește așa de bine, că peste cîteva zile îl scoate din boală. CREANGĂ, P. 76. Nu vede bine; dar asta poate fi o boală trecătoare. NEGRUZZI, S.I 41. ◊ F i g. Criza, șomajul, risipa, mizeria maselor largi, iată bolile incurabile ale capitalismului. (Popular) Boala copiilor = epilepsie. Toți se speriarâ că l-a găsit- boala copiilor. GORJAN, H. II 155. Boală lungă sau boală mare = tifos. Boală rea = a) epilepsie; b) tifos. Boală seacă = tuberculoză. Boală de zahăr = diabet. ◊ L o c. adv. (Argotic) De boală = din capriciu, de-al dracului; diri necaz, invidie, răutate etc. ◊ Expr. A băga rufele în boală = a spăla rufele prost, de mîntuială. A scoate rufele din boală = a spăla rufele bine, după ce mai întîi au fost prost spălate. (Familiar) A băga (pe cineva) în boală (sau în boale sau în toate boalele) v. băga. 2. Epitet, dat vitelor (sau altor animale) care nemul­țumesc pe om (trag prost, sînt nărăvașe etc.). DU, boală! STANCU, D. 187. Ho! boală!,.. strigă Gîrneață cu glas de tunet. HOGAȘ, DR. II 98. substantiv femininboală

a băga boala (în cineva) expr. a excita (pe cineva), a ațâța (pe cineva). substantiv femininabăgaboala

a i se trage boala de la dop expr. (glum.) a se îmbolnăvi din cauza excesului de băuturi alcoolice. substantiv femininaisetrageboaladeladop

bolí (bolésc, bolít), vb. – A se îmbolnăvi, a se simți rău. Sl. bolĕti (Cihac, DAR); cf. boală.Der. boleac, adj. (înv., bolnăvicios); bolie, s. f. (înv., rană). verbboli

BOLÍ, bolesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A fi bolnav timp mai îndelungat; a suferi de o boală lungă sau cronică. – Slav (v. sl. bolĕti). verbboli

bolí, bolesc, vb. intranz. – A zace pe pat; a fi bolnav: „Lerman zace și bolește” (Calendar 1980: 4). – Din sl. bolĕti (DEX). verbboli

bolí (a ~)^ (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolésc, imperf. 3 sg. boleá; conj. prez. 3 să boleáscă verbboli

bolì v. a fi sau a zăcea bolnav: copiii când bolesc de boala câinească ISP. [V. boală]. verbbolì

BOLÍ, bolesc, vb. IV. Intranz. (Pop. și fam.) A zăcea bolnav, a fi bolnav timp îndelungat. – Din sl. bolĕti. verbboli

BOLÍ, bolesc, vb. IV. Intranz. (Uneori urmat de determinări prin care se arată felul bolii) A suferi de o boală lungă sau cronică, a fi bolnav timp mai în­delungat, a zăcea la pat. Țața Niculina a spus mamei Tică al ei bolește de trei zile, cu gîlci și fierbințeli. PAS, Z. I 215. Atîta numai știm noi singuri Că Pipăruș era cam chior. Și totdeauna-n mărțișor Bolea de tusă și de friguri. COȘBUC, P. II 253. verbboli

bolésc v. intr. (vsl. bolĭeti. V. boală pri- și războiesc). Îs bolnav: a bolit mult timp. verbbolesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiboli

boli  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)boli bolire bolit bolind singular plural
bolind boliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bolesc (să)bolesc boleam bolii bolisem
a II-a (tu) bolești (să)bolești boleai boliși boliseși
a III-a (el, ea) bolește (să)boleai bolea boli bolise
plural I (noi) bolim (să)bolim boleam bolirăm boliserăm
a II-a (voi) boliți (să)boliți boleați bolirăți boliserăți
a III-a (ei, ele) bolesc (să)bolească boleau boli boliseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z