bobușor definitie

bobușór m. (d. bob). Orașniță. substantiv masculin bobușor

bobușór (plantă) s. m. substantiv masculin bobușor

bobușor m. plantă din familia leguminoaselor, numită și măzăriche, ale cării boabe servesc de nutreț porumbeilor (Vicia lathyroides). substantiv masculin bobușor

oreșniță f. plantă leguminoasă, numită și bobușor. [Cf. slav. OREHŬ, nucă]. substantiv masculin oreșniță

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bobușor

bobușor   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bobușor bobușorul
plural
genitiv-dativ singular bobușor bobușorului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z