BÓBSLEI s.n. Bob1. [< engl. bobsleigh]. substantiv neutrubobslei
BÓBSLEI s. n. (Sport) Bob3. – Engl. bobsleigh. substantiv neutrubobslei
BÓBSLEI s. n. Bob3. – Scris și: (după englezește) bobsleigh. substantiv neutrubobslei
bobslei substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | bobslei | bobsleiul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | bobslei | bobsleiului |
plural | — | — |