BLASTOCÁRP s.m. Mugure florifer. [< fr. blastocarp, cf. gr. blastos – germen, karpos – fruct]. adjectivblastocarp
BLASTOCÁRP, -Ă I. adj. cu fruct germinat în interiorul pericarpului. II. s. m. mugur florifer. (< fr. blastocarpe) adjectivblastocarp
blastocarp adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | blastocarp | blastocarpul | blastocarpă | blastocarpa |
plural | blastocarpi | blastocarpii | blastocarpe | blastocarpele | |
genitiv-dativ | singular | blastocarp | blastocarpului | blastocarpe | blastocarpei |
plural | blastocarpi | blastocarpilor | blastocarpe | blastocarpelor |