blanșiruire definitie

credit rapid online ifn

BLANȘIRUÍRE s. f. Operație de îndepărtare a părților neomogene de pe dosul pieilor tăbăcite. – Din blanșir. substantiv femininblanșiruire

blanșiruíre s. f., g.-d. art. blanșiruírii substantiv femininblanșiruire

credit rapid online ifn

BLANȘIRUÍRE s. f. Curățare a părții cornoase a pieilor tăbăcite, îndepărtând, prin răzuire, un strat foarte subțire de piele. – Cf. fr. blanchir, germ. blanschieren. substantiv femininblanșiruire

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiblanșiruire

blanșiruire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular blanșiruire blanșiruirea
plural blanșiruiri blanșiruirile
genitiv-dativ singular blanșiruiri blanșiruirii
plural blanșiruiri blanșiruirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z