bivalent definitie

BIVALÉNT, -Ă adj. 1. (Despre elemente chimice) Cu două valențe. 2. Care are două valori. [< fr. bivalent]. adjectiv bivalent

BIVALÉNT, -Ă adj. 1. (despre elemente chimice) care are valența 2; divalent. 2. cu cromozomi omologi asociați în perechi în profaza meiotică. 3. (fig.) care are două valori. (< fr. bivalent) adjectiv bivalent

BIVALÉNT, -Ă, bivalenți, -te, adj. (Despre un element sau un radical chimic) Care are valența doi. – Fr. bivalent. adjectiv bivalent

bivalént adj. m., pl. bivalénți; f. bivaléntă, pl. bivalénte adjectiv bivalent

BIVALÉNT, -Ă, bivalenți, -te, adj. 1. Care are două roluri, două funcții. 2. (Chim.) Care are valența doi. – Din fr. bivalent. adjectiv bivalent

BIVALÉNT, -Ă, bivalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Cu două valențe. Oxigenul este bivalent. adjectiv bivalent

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bivalent

bivalent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bivalent bivalentul bivalentă bivalenta
plural bivalenți bivalenții bivalente bivalentele
genitiv-dativ singular bivalent bivalentului bivalente bivalentei
plural bivalenți bivalenților bivalente bivalentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z