biunivoc definitie

BIUNIVÓC, -Ă adj. care are corespondență unică în ambele sensuri. ♦ (mat., log.) corespondență ~ă = corespondență între elementele a două mulțimi, astfel încât fiecare element al uneia corespunde univoc unui element din cealaltă. (< fr. biunivoque) adjectiv biunivoc

BIUNIVÓC, -Ă adj. Care are corespondență unică în ambele sensuri, fiind lipsit de echivoc, de univocitate. ◊ (Mat.) Corespondență biunivocă = corespondență între elementele a două mulțimi, astfel încât elementele uneia dintre ele să corespundă univoc elementelor celeilalte și invers. [< fr. biunivoque]. adjectiv biunivoc

biunivóc (bi-u-) adj. m., pl. biunivóci; f. biunivócă, pl. biunivóce adjectiv biunivoc

BIUNIVÓC, -Ă, biunivoci, -ce, adj. Care are corespondență unică în ambele sensuri. ◊ Corespondență biunivocă = corespondență între elementele a două mulțimi, dată de o funcție bijectivă. [Pr.: bi-u-] – Din fr. biunivoque. adjectiv biunivoc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului biunivoc

biunivoc   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular biunivoc biunivocul biunivo biunivoca
plural biunivoci biunivocii biunivoce biunivocele
genitiv-dativ singular biunivoc biunivocului biunivoce biunivocei
plural biunivoci biunivocilor biunivoce biunivocelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z