birocrat definitie

BIROCRÁT, -Ă s.m. și f. Funcționar care dă o importanță exagerată formalităților în dauna fondului; formalist. [Var. biurocrat s.m. și f. / < fr. bureaucrate]. substantiv masculin și femininbirocrat

BIROCRÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care practică birocratismul. (< fr. bureaucrate) substantiv masculin și femininbirocrat

BIROCRÁT, -Ă, birocrați, -te, s. m. și f. Persoană care acordă o importanță exagerată formalităților în dauna fondului cauzei și a intereselor cetățenilor. – Fr. bureaucrate. substantiv masculin și femininbirocrat

birocrát (-ro-crat) s. m., pl. birocráți substantiv masculin și femininbirocrat

BIROCRÁT, -Ă, birocrați, -te, s. m. și f. Persoană care practică birocrația. – Din fr. bureaucrate. substantiv masculin și femininbirocrat

BIROCRÁT, birocrați, s. m. Funcționar care acordă o importanță exagerată formalităților (administrative) în dauna fondului cauzei și a intereselor cetățenilor; formalist. Ministerul... este dator să ia măsuri pentru buna deservire a oamenilor muncii și să tragă la răspundere pe birocrați. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2721. substantiv masculin și femininbirocrat

biurocrat m. funcționar în biurourile unei administrațiuni. substantiv masculin și femininbiurocrat

birocrátă (-ro-cra-) s. f., g.-d. art. birocrátei, pl. birocráte substantiv masculin și femininbirocrată