bipark definitie

credit rapid online ifn

BIPÁRK s. n. dispozitiv care permite gararea a două vehicule pe locul destinat pentru unul singur, prin suprapunerea pe o platformă superioară. (< fr. bipark) substantiv neutrubipark

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibipark

bipark  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bipark biparkul
plural
genitiv-dativ singular bipark biparkului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z