biloculare definitie

credit rapid online ifn

BILOCULÁR, -Ă adj. (Despre fructe, organe) Care are două cavități separate printr-un perete transversal; cu două loji. [Cf. fr. biloculaire]. adjectivbilocular

BILOCULÁR, -Ă adj. cu două locuri (2). (< fr. biloculaire) adjectivbilocular

credit rapid online ifn

biloculár adj. m., pl. biloculári; f. biloculáră, pl. biloculáre adjectivbilocular

BILOCULÁRE s. f. deformare patologică a unui organ anatomic, care se împarte în două loji. (după fr. biloculation) substantiv femininbiloculare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibiloculare

biloculare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular biloculare bilocularea
plural
genitiv-dativ singular biloculări biloculării
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z