bie definitie

credit rapid online ifn

BIÉ s.n. (Franțuzism) Linie, sens, direcție oblică, oblicitate. ◊ În bie = oblic ; (fig.) într-un mod indirect, pieziș, pe ocolite. {Pron. bi-e, var. bieu s.n. / < fr. biais]. substantiv neutrubie

bie [pron. bĭe] s. n., art. biéul; (fâșii) pl. biéuri substantiv neutrubie

credit rapid online ifn

BIÉ s. n. fâșie de material textil tăiată oblic, în croitorie. (< fr. biais) substantiv neutrubie

BIÉ, bieuri, s. n. Linie, direcție oblică. ◊ Loc. adj. și adv. În bie = oblic. ♦ (Concr.) Fâșie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie. [Pr.: bie]- Din fr. biais. substantiv neutrubie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibie

bie  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bie bieul
plural bieuri bieurile
genitiv-dativ singular bie bieului
plural bieuri bieurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z