BICÍCLIC, -Ă adj. Care prezintă două cicluri. [Cf. germ. bizyklisch]. adjectivbiciclic
BICÍCLIC, -Ă adj. 1. cu două cicluri. ◊ (despre compuși organici) care conține două cicluri închise în formulă. 2. (bot.) dispus în două verticile sau cercuri. (< fr. bicyclique) adjectivbiciclic
BICÍCLIC, -Ă, biciclici, -ce, adj. Cu două cicluri. – Bi- + ciclic. adjectivbiciclic
biciclic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | biciclic | biciclicul | biciclică | biciclica |
plural | biciclici | biciclicii | biciclice | biciclicele | |
genitiv-dativ | singular | biciclic | biciclicului | biciclice | biciclicei |
plural | biciclici | biciclicilor | biciclice | biciclicelor |