biber definitie

credit rapid online ifn

bíber (bíberi), s. m. – Castor. Germ. Biber (sec. XIX). Se folosește aproape exclusiv cu sensul de „blană de castor”; cf. castor și breb. substantiv masculinbiber

BÍBER s.m. Castor. // s.n. Blană de castor. [< germ. Biber]. substantiv masculinbiber

credit rapid online ifn

BÍBER I. s. m. castor. II. s. n. blană de biber (1). (< germ. Biber) substantiv masculinbiber

BÍBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Germ. Biber. substantiv masculinbiber

*bíber m. (germ. biber. V. breb). Breb, castor: blană de biber. S.n. Un fel de postav lucitor. substantiv masculinbiber

bíber s. m., pl. bíberi substantiv masculinbiber

biber m. 1. castor, mai ales blana sa; 2. un fel de postav. substantiv masculinbiber

BÍBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Din germ. Biber. substantiv masculinbiber

BÍBER, (1) biberi, s.. m. 1. Castor. Blană de biber. 2. Blană de castor. Palton cu guler de biber. substantiv masculinbiber

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibiber

biber  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular biber biberul
plural biberi biberii
genitiv-dativ singular biber biberului
plural biberi biberilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z