bezmetici definitie

BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -e, adj. Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit. E slujitor cu credință. El n-a umblat bezmetic(SADOVEANU). [Var.: bezmétec, -ă adj.] – Ucr. bezmatok „[stup] fără matcă”. adjectivbezmetic

bezmétic adj. m., pl. bezmétici; f. bezmétică, pl. bezmétice adjectivbezmetic

bezmètic a. Mold. nebun, zăpăcit: albinele umblau bezmetice de colo până colo CR. [Cf. serb. BEZMATAK, stup fără matcă: bezmetic e o imagine luată dela roirea dezordonată a albinelor fără regină]. adjectivbezmètic

bezmétic, (bezmétică), adj. – Zăpăcit, năuc, aiurit. Var. dezmetic. Der. din sl. bezumŭ „nebunie” (Iordan, Arhiva, XXX, 221; REW 428), cu fonetism dezvoltat ca în sl. bezŭ matokŭ „(stup) fără regină”, cf. sb. bezmatičiti „a rămîne fără regină” (Weigand, Jb, XIV, 112; Loewe 56; DAR; Pușcariu, Lr., 356). Asocierea poate părea curioasă, dar este ilustrată suficient de citatul lui Conachi (dat de Scriban): albinele bezmeticesc fără matcă. După Giuglea, Dacor., II, 823, besmetic ar proveni din lat. amphisbeticus, ca în it. bisbetico.Var. desmetic „zăpăcit” contrazice semantismul lui desmetici „a se trezi din beție, a-și veni în fire”. Este posibil ca desmetici să reprezinte un mai vechi *desmînticilat. *deexmenticare (cf. it. dimenticare, REW 2550a), care a însemnat probabil același lucru ca bezmetici „a zăpăci, a năuci”. Ulterior, desmetici a fost simțit ca opusul lui bezmetici și interpretat ca „des-zăpăci”, după schema normală a rom. (cf. face-desface; îmbrăca-desbrăca; închide-deschide). Altă ipoteză, care îl explică pe dezmetic prin contaminarea lui bezmetic cu desmetici, la Pușcariu, Dacor., VIII, 111. adjectivbezmetic

bezmétic, -ă adj. (nu din rut. bezmátok, fără matca [albinele], ci din bozometic, care vine din bezometic). Nebun, zăpăcit. – Și dezmetic. adjectivbezmetic

BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit, năuc, bezmeticit, dezmetic. [Var.: bezmétec, -ă adj.] – Din ucr. bezmatok „[stup] fără matcă”. adjectivbezmetic

BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -e, adj. (Mai ales în construcție cu verbe de mișcare) Fără rost, fără căpătîi, zăpăcit. Gheorghe Botezaiu e slujitor cu credință. El n-a umblat bezmetic, căutîndu-și cîștigul cu săbia ori aici, ori dincolo, după cum îi dă simbrie unul ori altul. SADOVEANU, F. J. 570. Găsi pe maica Evlampia îndeletnicindu-s c-un stup bezmetic. SADOVEANU, P. M. 282. Un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său și umblau bezmetice de colo pînă colo, neavînd loc unde să se așeze. CREANGĂ, P. 238. ◊ F i g. Iar vîntul cu foarfeca-i galbenă tunde Copacii bezmetici sub zările scunde. LESNEA, I. 125. – Variantă: bezmétec, -ă (CREANGĂ, P. 145) adj. adjectivbezmetic

bezmeticì v. 1. a rătăci ca un nebun: albinele bezmeticesc fără matcă; 2. a năuci. verbbezmeticì

BEZMETICÍ, bezmeticesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. – Din bezmetic. verbbezmetici

bezmeticésc v. intr. Devin bezmetic: albinele bezmeticesc fără matcă (Con. 290). – Și refl. Vechĭ și mă dezmeticesc și dezmeticire (nebunie). V. dezmeticesc. verbbezmeticesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluibezmetici

bezmetici  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)bezmetici bezmeticire bezmeticit bezmeticind singular plural
bezmeticind bezmeticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bezmeticesc (să)bezmeticesc bezmeticeam bezmeticii bezmeticisem
a II-a (tu) bezmeticești (să)bezmeticești bezmeticeai bezmeticiși bezmeticiseși
a III-a (el, ea) bezmeticește (să)bezmeticeai bezmeticea bezmetici bezmeticise
plural I (noi) bezmeticim (să)bezmeticim bezmeticeam bezmeticirăm bezmeticiserăm
a II-a (voi) bezmeticiți (să)bezmeticiți bezmeticeați bezmeticirăți bezmeticiserăți
a III-a (ei, ele) bezmeticesc (să)bezmeticească bezmeticeau bezmetici bezmeticiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z