betyl definitie

BETYL s. n. (la arabi) piatră neagră care însoțea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboșari și femei dansând. (< fr. bétyle) substantiv neutrubetyl

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibetyl

betyl  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular betyl betylul
plural
genitiv-dativ singular betyl betylului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z