beton definitie

credit rapid online ifn

BCA s. n. Material de construcție (folosit pentru lucrări de zidărie și de hidroizolații). [Pr.: beceá] – Abr. din B[eton] C[elular] A[utoclavizat]. substantiv neutrubca

BETÓN s.n. Amestec de pietriș, nisip, ciment (sau alt liant) și apă, care se transformă într-o masă rezistentă prin întărire și este folosit ca material de construcție. [Pl. -onuri, -oane. / < fr. béton]. substantiv neutrubeton

credit rapid online ifn

BETÓN s. n. amestec de pietriș, nisip, cu un liant și apă, care, prin întărire, se transformă într-o masă rezistentă. (< fr. béton) substantiv neutrubeton

beton, adj. invar. 1. solid, indestructibil. 2. (în fotbald. apărare) impenetrabil, de nedepășit. 3. formidabil, excelent. substantiv neutrubeton

betón s. n., (sorturi) pl. betoáne substantiv neutrubeton

BETÓN s. n. Material de construcție alcătuit dintr-un amestec de pietriș, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) și apă, care după uscare se transformă într-o masă foarte rezistentă. – Fr. béton. substantiv neutrubeton

beton n. amestec de pietriș, var hidraulic și nisip pus în apă. substantiv neutrubeton

*betón n., pl. ar fi oane (fr. béton, vfr. betun, d. lat. bitúmen, bitum). Un fel de mortar compus din var idraulic, apă, nisip și petricele, întrebuințat maĭ ales la construcțiunea în apă. substantiv neutrubeton

BETÓN, (2) betoane, s. n. 1. Amestec de pietriș, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă și se folosește în construcții. ◊ Beton armat = amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice. Beton vibrat = beton de ciment a cărui compactitate este sporită după turnarea în cofraje prin imprimarea unor oscilații rapide cu ajutorul unor aparate speciale. 2. Varietate de beton (1). 3. (Sport) Sistem de apărare folosit în unele jocuri sportive (mai ales în fotbal), constând în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linia defensivă. [Pl. și: betonuri] – Din fr. béton. substantiv neutrubeton

BETÓN s. n. Material de construcție alcătuit dintr-un amestec de pietriș, nisip, ciment și apă care, prin întărire, se transformă într-o masă foarte rezistentă. Așteptau sfîrșitul sudurii pentru a începe turnarea betonului. JIANU, c. 479. Atunci cînd ajunge pe podul lung de beton... bățul lui bocăne mai tare. BOGZA, C. O. 321. Tot se vor­bește în sat de un pod de piatră și beton. SADOVEANU, M. C. 182. ◊ Beton armat v. armat. substantiv neutrubeton

*fier-betón s. n. substantiv neutrufier-beton

oțél-betón s. n. substantiv neutruoțel-beton

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibeton

beton  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular beton betonul
plural betonuri betonurile
genitiv-dativ singular beton betonului
plural betoane betonurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z