betegit definitie

betegí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. betegésc, imperf. 3 sg. betegeá; conj. prez. 3 să betegeáscă adjectivbetegi

BETEGÍT, -Ă adj. v. betejit. adjectivbetegit

betegí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. betegésc, imperf. 3 sg. betegeá; conj. prez. 3 să betegeáscă verb tranzitivbetegi

BETEGÍ vb. IV. v. beteji. verb tranzitivbetegi

betegì v. a (se) vătăma într’o parte a corpului. verb tranzitivbetegì

BETEGÍ, betegesc, vb. IV (Reg.) 1. Tranz. și refl. A provoca cuiva o infirmitate sau a rămâne infirm. ♦ Refl. Spec. A face o hernie. 2. Refl. A se îmbolnăvi. [Var.: betejí vb. IV] – Din beteag. verb tranzitivbetegi

BETEGÍ vb. IV v. beteji. verb tranzitivbetegi

betegésc v. tr. (d. beteag). Vatăm, schilodesc. verb tranzitivbetegesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibetegit

betegit  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular betegit betegitul betegi betegita
plural betegiți betegiții betegite betegitele
genitiv-dativ singular betegit betegitului betegite betegitei
plural betegiți betegiților betegite betegitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z