BERI-BÉRI s.n. Boală cauzată de lipsa vitaminei B1 din organism, care se manifestă prin tulburări nervoase, paralizie musculară, astenie. [< fr. béribéri < cuv. cingalez]. substantiv neutruberiberi
BERI-BÉRI s. n. boală din Extremul Orient, datorată lipsei vitaminei B1 din organism. (< fr. béribéri) substantiv neutruberiberi
béri-béri s. n. substantiv neutruberiberi
BERI-BÉRI s. n. Boală provocată de lipsa vitaminei B1 din organism, caracterizată prin paralizii și infiltrații de serozitate în țesuturi; apare mai ales în Japonia și Asia orientală. – Fr. béribéri. substantiv neutruberiberi
BÉRI-BÉRI s. n. Boală din Extremul Orient datorată lipsei vitaminei B1 din organism. – Din fr. béribéri. substantiv neutruberiberi
BERI-BÉRI s. n. Boală epidemică și endemică din unele țări exotice, cauzată de, lipsa anumitor vitamine din alimentație. substantiv neutruberi-beri
beri-beri substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | beri-beri | beri-beriul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | beri-beri | beri-beriului |
plural | — | — |