benga definitie
- Vezi aici mai multe sinonimebenga
- Vezi aici mai multe rimebenga
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cube
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuben
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuga
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunga
bénga s. m. – Diavolul. Țig. beng (Miklosich, Zig., 177; Philippide, Principii, 148; Graur 128; Juilland 158); cf. țig. sp. bengue, benguí „demon” (Besses 35; Clavería 126). invariabilbenga
bénga (fam.) (în expr. a-l lua ~) s. m. invariabilbenga
benga s. invar. (țig.) 1. drac, diavol. 2. boală incurabilă; cancer. 3. rău, nenorocire. invariabilbenga
bénga m., gen al luĭ (țig. beng, dracu). Fam. Dracu: l-a luat benga de frig. invariabilbenga
benga m. unul din numele necuratului: lua-te-ar benga ! [Țig. BENG, diavol]. invariabilbenga
BÉNGA s. m. (Fam.; în expr.) A-l lua benga (pe cineva) = a-l lua dracul, a o păți; a muri. – Din țig. benga. invariabilbenga
a da în bengă expr. a înnebuni. invariabiladaînbengă
a-l lua aghiuță / benga expr. (pop.) 1. a muri 2. a avea necazuri mari invariabilalluaaghiuță
a da benga în cineva expr. (adol.) 1. a înnebuni. 2. a se îmbolnăvi grav (de ceva). invariabiladabengaîncineva