BELVEDÉRE s.f. Pavilion, terasă situată în partea de deasupra a unei clădiri, de unde se poate vedea o priveliște frumoasă. ♦ Lanternă (2) de dimensiuni mai mari, care permite o vedere bună asupra împrejurimilor. [< it. belvedere]. substantiv femininbelvedere
BELVEDÉRE s. f. pavilion, terasă pe un loc ridicat care permite o largă panoramă. (< fr. belvédère, it. belvedere) substantiv femininbelvedere
BELVEDÉRE s. n. Foișor construit în partea de sus a unei clădiri sau pe un loc ridicat, de unde se poate avea o priveliște frumoasă. – Fr. belvédère. substantiv femininbelvedere
*belvedére n. (it. belvedere, vedere frumoasă). Terasă de unde se întinde o priveliște frumoasă. substantiv femininbelvedere
belvedere n. terasă, foișor în vârful unei case sau pe un loc înalt, de unde vederea se întinde în depărtare. substantiv femininbelvedere
BELVEDÉRE, belvederi, s. f. Construcție așezată pe un loc ridicat, de unde se poate privi departe; p. ext. loc, terasă, platformă de unde se poate admira o priveliște. – Din fr. belvédère. substantiv femininbelvedere
BELVEDÉRE s. n. Un fel de terasă sau de pavilion mic construit în partea de sus a unei clădiri, de unde se poate avea o vedere frumoasă; foișor. substantiv femininbelvedere
belvedere substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | belvedere | belvederea |
plural | belvederi | belvederile | |
genitiv-dativ | singular | belvederi | belvederii |
plural | belvederi | belvederilor |