beltea definitie

BELTEÁ s. f. v. peltea. substantiv femininbeltea

belteá v. peltea. substantiv femininbeltea

pelteá (sud) și belteá (nord) f., pl. ele (turc. pelté, d. pers. palude). Gelatină de fructe care se ĭa ca dulceață. Fig. Discurs chilometric (pin [!] aluz. la pelteaŭa proastă, care se întinde pe linguriță pînă te plictiseștĭ). substantiv femininpeltea

belteà f. Mold. V. peltea: beltele de gutui AL. substantiv femininbelteà

BELTEÁ s. f. v. peltea. substantiv femininbeltea

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibeltea

beltea substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	beltea	belteaua
nominativ-acuzativ	plural	beltele	beltelele
genitiv-dativ	singular	beltele	beltelei
genitiv-dativ	plural	beltele	beltelelor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z