becisnicie definitie
- Vezi aici mai multe sinonimebecisnicie
- Vezi aici mai multe rimebecisnicie
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cube
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubec
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuie
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucie
becisnicíe / bicisnicíe (înv.) s. f., art. becisnicía / bicisnicía, g.-d. art. becisnicíei / bicisnicíei; pl. becisnicíi / bicisnicíi, art. becisnicíile / bicisnicíile substantiv femininbecisnicie
BECISNICÍE, becisnicii, s. f. 1. Slăbiciune fizică; neputință. 2. Nemernicie, ticăloșie. – Din becisnic + suf. -ie. substantiv femininbecisnicie
becisnicíe f. Slăbiciune sufletească orĭ trupească. – Și bi-. substantiv femininbecisnicie
becisnicie f. starea celui becisnic: imbecilitate. substantiv femininbecisnicie
BECISNICÍE, becisnicii, s. f. (Pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. [Var.: bicisnicíe s. f.] – Becisnic + suf. -ie. substantiv femininbecisnicie
BECISNICÍE, becisnicii, s. f. (Rar) 1. Neputință, slăbiciune fizică. 2. Nemernicie, netrebnicie, ticăloșie. Unde să calce ea cuvintul bucătăresei și să se amestece în certurile și becisniciile celorlalți? ISPIRESCU, L. 309. substantiv femininbecisnicie
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibecisnicie
| becisnicie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | becisnicie | becisnicia |
| plural | becisnicii | becisniciile | |
| genitiv-dativ | singular | becisnicii | becisniciei |
| plural | becisnicii | becisniciilor | |