reduceri si promotii 2018
Definitie bazilică - ce inseamna bazilică - Dex Online

bazilică definitie

BAZÍLICĂ s.f. 1. Edificiu public la romani, de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărțit în trei sau cinci părți prin șiruri de coloane. 2. Biserică din primele secole ale creștinismului, construită după planul bazilicilor romane; (astăzi) biserică (catolică) de mari proporții; catedrală. [Pl. -ci, -ce. / < lat., it. basilica, fr. basilique]. substantiv feminin bazilică

BAZÍLICĂ s. f. 1. edificiu public roman de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărțit prin șiruri de coloane, care servea ca loc de judecată, bursă comercială sau loc de adunări. ◊ biserică din primele secole ale creștinismului, după planul bazilicilor romane. 2. biserică catolică de mari proporții. (< lat. basilica, fr. basilique, lat. basilica) substantiv feminin bazilică

*bazílică V. basilică. substantiv feminin bazilică

bazílică s. f., g.-d. art. bazílicii; pl. bazílici substantiv feminin bazilică

BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Fr. basilique (lat. lit. basilica). substantiv feminin bazilică

*basílică f., pl. ĭ și e (vgr. basiliké [stoa], „sală regală”. V. biserică). Locuința regală la Greci. La Romanĭ, edificiŭ în care se judeca și se adunaŭ negustoriĭ ca să trateze afacerile. Astăzĭ, biserică mare, catedrală: basilica Sfîntului Petru din Roma. - Și baz- (după fr.). substantiv feminin basilică

bazilică f. 1. (la Romani) edificiu unde se făcea judecăți și unde neguțătorii tratau despre afacerile lor; 2. azi, biserică foarte mare, catedrală: bazilica Sf. Petru din Roma. substantiv feminin bazilică

BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Din fr. basilique, lat. basilica. substantiv feminin bazilică

BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. (În evul mediu) Biserică de formă dreptunghiulară, al cărei interior era împărțit, prin șiruri de coloane sau prin arcade, în trei părți; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale mari, impunătoare. Bazilica Sf. Petru din Roma. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. Atunci se-nălțară în Roma forul lui Troian, cu toate edificiile decorative dimprejuru-i: portice, bibliotecă, templu; atunci bazilica Ulpiană, cu cinci rînduri de stîlpi de granit. ODO­BESCU, S. III 72. substantiv feminin bazilică

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bazilică

bazilică   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bazilică bazilica
plural bazilici bazilicele
genitiv-dativ singular bazilice bazilicii
plural bazilice bazilicilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z