batjocoritor definitie
- Vezi aici mai multe sinonimebatjocoritor
- Vezi aici mai multe rimebatjocoritor
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuba
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutor
BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. – Din batjocori + suf. -(i)tor. adjectivbatjocoritor
batjocoritór adj. m., pl. batjocoritóri; f. sg. și pl. batjocoritoáre adjectivbatjocoritor
batjocoritor a. și m. cel ce batjocorește, care face și aduce batjocură. adjectivbatjocoritor
BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. – Batjocori + suf. -tor. adjectivbatjocoritor
BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. (Despre ton, voce) Cu care cineva batjocorește (ceva sau pe cineva), care ia în rîs; de batjocură, de ocară, insultător. Cine să ne pedepsească ? întrebă un glas batjocoritor. DUMITRIU, B. F. 60. Unde sînt duhurile negre ale trecutului? A spus [domnul] cu voce jumătate prietenoasă, jumătate batjocoritoare. PAS, L. I 111. ◊ (Adverbial) Rînji batjocoritor: Undițile mele îs ascunse în stuh. SADOVEANU, N. F. 55. Cîrciumarul Busuioc zise batjocoritor:... Vezi că vodă cu boierii trăiește și n-are să se certe cu boierii de dragul tău, măi Toderică! REBREANU, R. I 139. adjectivbatjocoritor
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibatjocoritor
| batjocoritor adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | batjocoritor | batjocoritorul | batjocoritoare | batjocoritoarea |
| plural | batjocoritori | batjocoritorii | batjocoritoare | batjocoritoarele | |
| genitiv-dativ | singular | batjocoritor | batjocoritorului | batjocoritoare | batjocoritoarei |
| plural | batjocoritori | batjocoritorilor | batjocoritoare | batjocoritoarelor | |