baset definitie

BASÉT s.m. Specie de câine de vânătoare cu corpul lunguieț și labele scurte, cu pete roșietice sau negre, specializat în scoaterea din vizuină a vulpilor și a bursucilor. [< fr. basset]. substantiv masculinbaset

BASÉT s. m. 1. câine de vânătoare cu corpul alungit și labele scurte, cu pete roșietice sau negre. 2. rasă franceză de găini cu picioare foarte scurte. (< fr. basset) substantiv masculinbaset

BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu capul, urechile și corpul lungărețe, cu labele scurte, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și bursucilor. – Fr. basset. substantiv masculinbaset

*basét m. (fr. basset, d. bas, jos, scund). Un fel de cîne de vînat patic (scund), în general negru și cu puțin galben. substantiv masculinbaset

basét s. m., pl. baséți substantiv masculinbaset

BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu corpul lunguieț, cu labele scurte, cu urechile lungi și cu pete roșietice sau negre pe corp. – Din fr. basset. substantiv masculinbaset

BASÉT S. m. Cîine de vînătoare, cu capul, urechile și corpul lungărețe, cu labele scurte, arcuite în afară, cu părul scurt, cu pete roșiatice sau negre; boldei. substantiv masculinbaset