reduceri si promotii 2018
Definitie basc - ce inseamna basc - Dex Online
Alege sensul dorit: basc - substantiv masculin și feminin basc - substantiv neutru basc - temporar

basc definitie

basc (-că), adj. – Din Țara Bascilor. Fr. basque.Der. bască, s. f. (beretă). S-a spus înainte și bască (‹ fr. basque) pentru „fustă lungă”; cuvîntul a ieșit din uz o dată cu moda. Același lucru se poate spune despre baschină, din fr. basquine. substantiv masculin și feminin basc

basc1 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. basci; adj. f., s. f. báscă, pl. básce substantiv masculin și feminin basc

BASC2, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Pirinei. ◊ (s. f.) limbă aglutinantă vorbită de basci. (< fr. basque) substantiv masculin și feminin basc

BASC2, -Ă, basci, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populații care locuiește în Pirineii occidentali. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1). – Fr. basque. substantiv masculin și feminin basc

BASC2, -Ă, basci, -e, adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor3. Limba bască. substantiv masculin și feminin basc

BASC4, -Ă, basci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Țara Bascilor, regiune situată în Pirinei, în Franța și Spania. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1), privitor la basci. ♦ (Substantivat, f.) Limba izolată neindo-europeană, vorbită de basci. – Din fr. basque. substantiv masculin și feminin basc

BASC3, -Ă, basci, -e, s. m. și f. Persoană aparținînd unei populații care locuiește în Pirineii occidentali (în Franța și în Spania) și de-a lungul țărmului învecinat al oceanului. substantiv masculin și feminin basc

báscă3 (limbă) s. f., g.-d. art. báscei substantiv masculin și feminin bască

Basci pl. popor de rasa Iberilor în număr de o jum. mil., pe cele două cline ale Pirineilor, grăind o limbă cu totul particulară. substantiv masculin și feminin basci

BASC s.n. 1. V. bască. 2. Parte a unei rochii, care, pornind din talie, acoperă șoldurile. [< fr. basque < it. basca] substantiv neutru basc

basc3 (adaos la îmbrăcăminte) s. n., pl. báscuri substantiv neutru basc

BASC1 s. n. parte a unei jachete (fuste) care acoperă șoldurile. (< fr. basque) substantiv neutru basc

basc2 / báscă1 (beretă) s. n. / s. f., pl. báscuri / băști substantiv neutru basc

BASC1 s. n. v. bască. substantiv neutru basc

BASC3 s. n. v. bască. substantiv neutru basc

BASC1 s. n. v. bască. substantiv neutru basc

BASC1, bascuri s. n. Parte a unei jachete (sau fuste) care, pornind din talie, acoperă șoldurile. – Din fr. basque. substantiv neutru basc

BASC2, bascuri, s. n. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: báscă (pl. băști) s. f.] – Din fr. [beret] basque. substantiv neutru basc

să-ți bați copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii și nevasta expr. folosită ca hiperbolă într-o descriere substantiv neutru sățibațicopiii

BASC4, -Ă, basci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Țara Bascilor, regiune situată în Pirinei, în Franța și Spania. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1), privitor la basci. ♦ (Substantivat, f.) Limba izolată neindo-europeană, vorbită de basci. – Din fr. basque. temporar basc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului basc

basc   substantiv masculin și feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular basc bascul
plural bascuri bascurile
genitiv-dativ singular basc bascului
plural bascuri bascurilor
basc   substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular basc bascul bască basca
plural basci bascii basce bascele
genitiv-dativ singular basc bascului basce bascei
plural basci bascilor basce bascelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z