reduceri si promotii 2018
Definitie bariton - ce inseamna bariton - Dex Online
Alege sensul dorit: bariton - substantiv masculin bariton - substantiv neutru bariton - temporar

bariton definitie

BARÍTON s.m. 1. Registru al vocii bărbătești care se întinde între tenor și bas. 2. Cântăreț cu voce de bariton (1). // s.n. Instrument de alamă, având în orchestră un rol analog baritonului într-un cor. [< it. baritono, fr. baryton, cf. gr. barys – grav, tonos – ton]. substantiv masculin bariton

barítón (baritoni), s. m. – Cîntăreț intermediar între tenor și bas. Fr. baryton.Der. baritona, vb. (a cînta cu voce gravă), formație internă a rom. substantiv masculin bariton

BARITÓN / BARÍTON I. s.m. cântăreț cu voce de bariton (II,1). II. s.n. 1. voce bărbătească cu timbru intermediar între tenor și bas. 2. instrument de suflat, de alamă, cu timbru și ambitus corespunzător. (< it. baritono, fr. baryton) substantiv masculin bariton

BARÍTON, (2) baritoni, s. m., (3) baritoane, s. n. 1. (La sg. n.) Registru al vocii bărbătești, intermediar între tenor și bas. 2. Cântăreț cu voce intermediară între cea de tenor și cea de bas. 3. Instrument de alamă care are într-o orchestră un rol analog cu acela al baritonului (2) într-un cor. [Acc. și: baritón] – It. baritono (fr. barytone). substantiv masculin bariton

*baritón m. (vgr. barýtonos, d. barýs, greŭ, și tonos, ton). Muz. Voce intermediară între tenor și bas. N., pl. oane. Un instrument muzical de alamă, puțin maĭ mic decît basu. substantiv masculin bariton

bariton m. 1. voce care dă note grave, intermediară între bas și tenor; 2. instrument de muzică cu coarde. substantiv masculin bariton

BARITÓN, (1) s. n., (2) baritoni, s. m., (3) baritoane, s. n. 1. S. n. Registru al vocii bărbătești, intermediar între tenor și bas. 2. S. m. (În forma accentuată baríton) Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru. 3. S. n. Instrument de suflat, din alamă cu registru corespunzător acestei voci (2). [Acc. și: baríton]. – Din it. baritono, fr. baryton. substantiv masculin bariton

BARITÓN, (2) baritoni, s. m., (3) baritoane, s. n. (Numai la sg. n.) Registru al vocii bărbătești, interme­diar între tenor și bas.Cîntâreț cu voce intermediară între cea de tenor și cea de bas. Un domn mustăcios și vînjos se urcă la tribună și citi cu voce mîndră de bariton proiectul de lege pentru scutirea de orice taxe a benzinei întrebuințate de automo­bile. REBREANU, R. II 36.Instrument de alamă (ca saxofonul), care are în orchestră un rol analog cu acela al baritonului (2) într-un cor. – Accentuat și: baríton. substantiv masculin bariton

BARÍTON s.m. 1. Registru al vocii bărbătești care se întinde între tenor și bas. 2. Cântăreț cu voce de bariton (1). // s.n. Instrument de alamă, având în orchestră un rol analog baritonului într-un cor. [< it. baritono, fr. baryton, cf. gr. barys – grav, tonos – ton]. substantiv neutru bariton

BARITÓN / BARÍTON I. s.m. cântăreț cu voce de bariton (II,1). II. s.n. 1. voce bărbătească cu timbru intermediar între tenor și bas. 2. instrument de suflat, de alamă, cu timbru și ambitus corespunzător. (< it. baritono, fr. baryton) substantiv neutru bariton

BARÍTON, (2) baritoni, s. m., (3) baritoane, s. n. 1. (La sg. n.) Registru al vocii bărbătești, intermediar între tenor și bas. 2. Cântăreț cu voce intermediară între cea de tenor și cea de bas. 3. Instrument de alamă care are într-o orchestră un rol analog cu acela al baritonului (2) într-un cor. [Acc. și: baritón] – It. baritono (fr. barytone). substantiv neutru bariton

bariton m. 1. voce care dă note grave, intermediară între bas și tenor; 2. instrument de muzică cu coarde. substantiv neutru bariton

BARITÓN, (1) s. n., (2) baritoni, s. m., (3) baritoane, s. n. 1. S. n. Registru al vocii bărbătești, intermediar între tenor și bas. 2. S. m. (În forma accentuată baríton) Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru. 3. S. n. Instrument de suflat, din alamă cu registru corespunzător acestei voci (2). [Acc. și: baríton]. – Din it. baritono, fr. baryton. substantiv neutru bariton

!baríton1 (cântăreț) s. m., pl. barítoni temporar bariton

baritón2 (instrument muzical) baritoáne temporar bariton

BARITÓN, (1) s. n., (2) baritoni, s. m., (3) baritoane, s. n. 1. S. n. Registru al vocii bărbătești, intermediar între tenor și bas. 2. S. m. (În forma accentuată baríton) Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru. 3. S. n. Instrument de suflat, din alamă cu registru corespunzător acestei voci (2). [Acc. și: baríton]. – Din it. baritono, fr. baryton. temporar bariton

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bariton

bariton   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bariton
plural
genitiv-dativ singular
plural
bariton   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bariton
plural
genitiv-dativ singular
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z