BARBITÓN s.n. (Ant.) Instrument muzical mare, asemănător cu lira, folosit de vechii greci. [Pl. -oane. / < fr. barbiton, lat., gr. barbiton]. substantiv neutrubarbiton
BARBITÓN s. n. instrument muzical asemănător cu lira, la vechii greci. (< fr., lat., gr. barbiton) substantiv neutrubarbiton
barbitón s. n., pl. barbitoáne substantiv neutrubarbiton
barbiton substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | barbiton | barbitonul |
plural | barbitoane | barbitoanele | |
genitiv-dativ | singular | barbiton | barbitonului |
plural | barbitoane | barbitoanelor |