bandon definitie

credit rapid online ifn

*bandón n., pl. oane (rus. pol. bandon, d. fr. bandeau, ca. palton d. paletot). Mototol de păr saŭ de lînă pe care cocoanele obișnuĭaŭ să-l pună supt păru lor ca să-șĭ facă o peptănătură mai înaltă, la modă pînă pe la 1877. (Și azĭ la modă la țărancele din Ardeal supt numele de dălog). substantiv neutrubandon

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibandon

bandon  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bandon bandonul
plural bandoane bandoanele
genitiv-dativ singular bandon bandonului
plural bandoane bandoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z