BANDEROLÁRE s.f. Acțiunea de a banderola. [< banderola]. substantiv femininbanderolare
BANDEROLÁ vb. I. tr. A aplica o banderolă pe o carte, pe o cutie etc. [< fr. banderoler]. verb tranzitivbanderola
banderolare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | banderolare | banderolarea |
plural | banderolări | banderolările | |
genitiv-dativ | singular | banderolări | banderolării |
plural | banderolări | banderolărilor |