bandaja definitie

credit rapid online ifn

BANDAJÁ vb. I. tr., refl. A(-și) aplica un bandaj. [P.i., 3,6 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < bandaj + -a]. verb tranzitivbandaja

BANDAJÁ vb. tr., refl. a(-și) aplica un bandaj. (< bandaj) verb tranzitivbandaja

credit rapid online ifn

BANDAJÁ, bandajez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) aplica un bandaj (1). V. pansa. – Din bandaj. verb tranzitivbandaja

bandajá (a ~) vb., ind. prez. 3 bandajeáză, 1 pl. bandajắm; ger. bandajấnd verb tranzitivbandaja

BANDAJÁ, bandajez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) aplica un bandaj (1). – Din bandaj. verb tranzitivbandaja

BANDAJÁ, bandajez, vb. I. Tranz. A lega strîns sau a acoperi (o parte rănită sau bolnavă a corpului) cu feși de tifon sau de pînză; a aplica un bandaj. V. pansa. [Un soldat] își bandaja cotul. CAMILAR, N. I 289. Are pieptul bandajat și se vede că nu poate mișca decît foarte greu brațul drept. CAMIL PETRESCU, T. II 275. verb tranzitivbandaja

*bandajéz v. tr. (d. bandaj. Fr. se zice bander). Leg o rană. Leg un om rănit, o parte rănită: a bandaja pe cineva la picĭor, un picĭor cuĭva. verb tranzitivbandajez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluibandaja

bandaja  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)bandaja bandajare bandajat bandajând singular plural
bandajând bandajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bandajez (să)bandajez bandajam bandajai bandajasem
a II-a (tu) bandajezi (să)bandajezi bandajai bandajași bandajaseși
a III-a (el, ea) bandajea (să)bandajai bandaja bandajă bandajase
plural I (noi) bandajăm (să)bandajăm bandajam bandajarăm bandajaserăm
a II-a (voi) bandajați (să)bandajați bandajați bandajarăți bandajaserăți
a III-a (ei, ele) bandajea (să)bandajeze bandajau bandaja bandajaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z