reduceri si promotii 2018
Definitie bancă - ce inseamna bancă - Dex Online

bancă definitie

báncă (bắnci), s. f.1. Scaun lung. – 2. Întreprindere financiară care efectuează operații de plată și credit. – 3. (La unele jocuri de cărți) Sumă din care bancherul plătește cîștigurile celorlalți jucători. – 4. (Înv.) Bilet de bancă. – 5. (Înv.) În arg., hîrtie de o sută de lei. – Var. banc, s. n. (bancă la jocuri de cărți; glumă, brașoavă). – Mr. bancu, bancă, megl. bancă. It. banca, fr. banque (sec. XVIII). Var. banc, reproduce fidel fonetismul fr. Cuvîntul mr., din it. (Ruffini 328). Toți der. sînt împrumuturi directe: bancar, adj., din it. bancario; banco, s. m. (bancă la jocuri de cărți), din it.; bancher, s. m., din it. banchiero, fr. banquier; banchetă, s. f., din fr. banquette; banchiză, s. f., din fr. banquise; bancnotă, s. f., din germ. Banknote, cf. mag. banknotta (Borcea 177); bancrută, s. f., din fr. banqueroute, care la rîndul său provine din it. banca rotta; băncuță, s. f. (monedă de 50 bani; odinioară, în Trans., monedă de 20 creițari), din germ. Bankozettel, transformat prin etimologie populară într-un diminutiv de la bancă (Hasdeu 3193; Borcea 177). substantiv feminin bancă

BÁNCĂ1 s.f. Instituție financiară care execută operații de plată și de credit. ◊ Bancă de emisiune = instituție care are dreptul să emită bancnote; bilet de bancă = bancnotă. [< fr. banque, it. banca]. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ2 s.f. (La jocul de cărți) Banii puși în joc de cel ce ține jocul. [< germ. Bank]. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ3 s.f. Scaun lung, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ♦ Scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. [< fr. banc, cf. germ. Bank]. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ2 s. f. (la jocul de cărți) banii puși în joc de cel ce ține jocul. (< germ. Bank) substantiv feminin bancă

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun îngust și lung pe care pot ședea mai multe persoane. ◊ Banca acuzaților = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, acuzații. Banca apărării = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, avocații apărării. ♦ Scaun pentru una sau mai multe persoane (de obicei cu pupitre), pe care șed școlarii în clasă. ◊ Loc. adv. Pe băncile școlii = la școală. De pe băncile școlii = din timpul petrecut în școală. – Fr. banc. substantiv feminin bancă

*báncă f., pl. băncĭ (it. banca și banco, fr. banque [zărăfie] și banc [scaun], sp. pg. banco, d. vgerm. banch, panch, ngerm. bank; ngr. bánka, pron. bánga, scaun, și bánkos, zărăfie; rus. bánka, bank. V. banc și pangar). Un fel de scaun lung de lemn, de fer saŭ de peatră pe care pot ședea maĭ mulțĭ inșĭ: bancă de grădină, băncĭ de școală, a fi pe băncile școaleĭ (a fi școlar). Banc, stîncă supt apă saŭ grămadă de nisip care împedecă navigațiunea. La unele jocurĭ de noroc, baniĭ pe care-ĭ are dinainte cel ce conduce jocu. Un fel de comerciŭ care consistă în acordarea banilor și în primirea interesuluĭ și în scontarea efectelor în schimbu uneĭ prime. Instituțiune publică de credit autorizată pin lege, pusă supt controlu statuluĭ și cu oarecare obligațiunĭ și privilegiĭ, mai ales acela de a emite bilete de bancă. Edificiu în care se face acest fel de comerciŭ și în care-s birourile acesteĭ instituțiuni. Banca Națională a Româniiĭ, cea maĭ veche instituțiune de credit a țăriĭ, fundată la 1879, cu un capital de 12,000,000 de francĭ reprezentat pin 24,000 de acțiunĭ de cîte 500 de francĭ. Banca Franciiĭ, înființată la 1803, are privilegiu excluziv de a emite bilete la vedere și la purtător, numite bilete de bancă. Operațiunile eĭ statutare îs următoarele: sconturĭ de efecte de comerciŭ și de efecte publice, avansurĭ pe drugĭ de metale prețioase, pe rente, pe acțiunĭ și obligațiunĭ de căĭ ferate și ale Creditului Fonciar ș.a. Are sediu în Paris și sucursale în departamente, ceĭa ce a făcut și B.N. a Româniiĭ, cu sediul în București și cu sucursale în județe. – Munt. Pop. bangă (după ngr.). V. bilet, hîrtie. substantiv feminin bancă

báncă s. f., g.-d. art. bắncii; pl. bănci substantiv feminin bancă

BÁNCĂ1 s. f. 1. instituție financiară care efectuează operații de plată și de credit. ♦ ~ de emisiune = instituție care are dreptul să emită bancnote; bilet de ~ = bancnotă. 2. ~ de date (sau de informații) = instituție specializată în stocarea și furnizarea de informații prelucrate cu ordinatorul; ~ de organe = serviciu într-un spital care conservă organe anatomice în vederea utilizării lor pentru transplant. (< it. banca, fr. banque) substantiv feminin bancă

BÁNCĂ2, bănci, s. f. 1. Institut de credit care efectuează operații financiare. ◊ Bancă de emisiune = bancă învestită cu dreptul de a emite bancnote. 2. (La unele jocuri de cărți) Banii puși în joc de cel ce conduce jocul. – It. banca (fr. banque). substantiv feminin bancă

BANCĂ3 s. f. piesă de mobilier, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ◊ scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. ♦ a sta în banca sa = a fi neutru, a sta pasiv, indiferent. (< fr. banc, germ. Bank) substantiv feminin bancă

bancă f. 1. scaun lung pe care pot ședea mai mulți inși; 2. pl. bănci, stânci ascunse sub apă, grămădire de nisip ori pietriș în mare sau în râuri, periculoase pentru corăbii. substantiv feminin bancă

bancă f. 1. un fel de comerț care consistă a împrumuta și a lua bani cu dobândă, a schimba efecte, a le sconta în folosul unei prime; 2. așezământ care face aceste diferite operațiuni: Banca Națională, cea mai mare instituțiune de credit a țării, fondată în 1879, cu un capital de 12 mil., reprezentat prin 24.000 acțiuni a 500 lei. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun lung și îngust pentru două sau mai multe persoane. ◊ Expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaților = locurile dintr-o sală de tribunal pe care stau acuzații. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați. ♦ Scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru școlari. ◊ Loc. adv. (De) pe băncile școlii = (de) la școală, din (sau în) timpul petrecut în școală. ◊ Expr. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său, a sta pasiv față de orice inițiativă, a fi docil. – Din fr. banc. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ2, bănci, s. f. 1. Institut de credit care efec­tuează operații financiare. Bancă de stat.Banca de credit pentru investiții = așezâmînt care acordă credite pentru investiții în industrie, în comerțul de stat etc. Bancă de emisiune = bancă care are dreptul de a emite bancnotă. Bilet de bancă v. b i l e t. 2. (La jocul de cărți) Banii puși în joc de cel ce ține jocul. V. banc3 (1). Jucau de vreo două ceasuri bacara... Augustatos... ținea banca. DUMITRIU, B. F. 128. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ2, bănci, s. f. 1. Instituție financiară care are ca activitate principală atragerea de depozite și împrumutarea unor sume în scopul acordării de credite și efectuării de plasamente. ♦ (Med.) Bancă de organe = laborator în care se asigură prezervarea în condiții riguroase a unor țesuturi, a sângelui sau a unor organe în vederea transplantării lor. (Inform.) Bancă de date sau bancă de informații = totalitatea datelor organizate în scopul optimizării procesului de căutare și modificare a lor sau a relațiilor dintre ele, independent de o anumită aplicație. 2. (La unele jocuri de cărți) Sumă pe care bancherul (2) o ține în fața lui pentru a plăti câștigurile celorlalți jucători. ◊ Expr. A sări (sau a face să sară) banca (în aer) = a câștiga un pot egal cu întreaga sumă pusă de bancher (2) în joc. – Din it. banca, fr. banque. substantiv feminin bancă

BÁNCĂ1, bănci, s. f. Scaun îngust și lung (cu sau fără spetează), pe care pot ședea mai multe persoane deodată. V. l a v i ț ă, banchetă. Pe o bancă de piatră șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118. Așezați pe băncile de lemn ale vagonului, moții priveau munții. BOGZA, Ț. 17. Au tras banca de lemn sub fereastră și s-au așezai cu spatele spre lumea din salon. PAS, L. I 24. ♦ Scaun (de obicei împreună cu pupitrul) pentru două sau mai multe persoane, pe care șed școlarii în clasă. Stăteam amîndoi intr-o bancă. SADOVEANU, N. F. 36. Capul greu cădea pe bancă, păreau toate-n infinit; Cînd suna, știam că Ramses trebuia să fi murit.. EMINESCU, O. I 140. ♦ L o c. adv. Pe băncile școlii = la școală, la învățătură. De pe băncile școlii = din timpul petrecut în școală. S-a remarcat încă de pe băncile școlii. ♦ (În expr.) Banca acuzaților = banca pe care stau, într-o sală de judecată, acuzații. Banca apărării = banca pe care stau avocații apărării. ♦ Aparat de gim­nastică, la care se pot executa, individual sau în grup, diferite exerciții de gimnastică. substantiv feminin bancă

stai în banca ta! expr. fii cuminte! substantiv feminin staiînbancata

a sta în banca lui / proprie expr. 1. a-și vedea de treabă, a nu se amesteca în treburile altuia. 2. a se mulțumi cu puțin, a nu emite pretenții nejustificate. substantiv feminin astaînbancalui

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bancă

bancă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bancă banca
plural bănci băncile
genitiv-dativ singular bănci băncii
plural bănci băncilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z